Coco Chanel a lucrat ca vanzatoare intr-un magazin de lenjerie de dama. Se pare ca
intr-adevar legendele pornesc de jos.
Prima rochie semnata Yves Saint Laurent a fost numita „Soiree de Paris”
si a fost facuta celebra de fotograful Richard Avedon, o data cu
aparitia sa pe coperta revistei „Harper’s Bazaar”, purtata de modelul
Dovima intr-o pozitie dramatica, intre doi elefanti.
La varsta de
douazeci si cinci de ani, Hubert de Givenchy era cel mai tanar designer
parizian. Desi primele sale colectii au fost caracterizate - din motive
economice - de folosirea unor materiale ieftine, ele starneau atentia
prin croiala.
Sex, putere şi avere sunt trei cuvinte ce pot defini Gucci.
De la începuturile umile şi până a ajuns în vârful piramidei, Casa
Gucci a cunoscut multe răsturnări de situaţie, care nu au făcut decât să
sporească succesul acestei mărci de lux.
Totul a început în 1881, odată cu naşterea lui Guccio Gucci,
fondatorul acestui gigant al modei. Provenind dintr-o familie de
meşteşugari, în adolescenţă el s-a mutat la Paris şi apoi la Londra,
ocupând funcţia de coordonator al restaurantului Hotelului Savoy.
Locuind într-unul dintre cele mai cosmopolite oraşe din lume, Guccio a
observat şi a asimilat diferite culturi, idei, stiluri şi a învăţat
despre estetica sofisticării. Când s-a întors în Italia, în 1920, Guccio
şi-a deschis primul magazin Gucci în Florenţa, cu un capital de 30.000
de lire.
Primul succes al magazinului Gucci a venit odată cu creaţiile artizanale din piele şi cu accesoriile pentru şaua de cal.
Pe măsură ce a crescut numărul clientelei rafinate, magazinul Gucci a
evoluat, încet şi sigur. Familia s-a înmulţit, iar fiii lui Guccio Gucci
au deschis primul magazin de peste ocean, în New York, în pofida
obiecţiilor susţinute ale tatălui lor, care a şi decedat în acelaşi an.
Fraţii Gucci au perseverat în creaţiile lor şi au inventat modele ce
urmau să devină "clasice" în istoria modei. În această categorie se
încadrează poşeta cu baretă din bambus, cataramele de curea cu însemnul
mărcii, fularele, genţile de călătorie şi pantofii cu lanţ.
Anii '60 au marcat explozia "Statutului de simbol", iar Gucci şi
Florentine Pucci s-au numărat printre primele mărci italieneşti de
prestigiu internaţional. Producţia pieselor Gucci a cunoscut o creştere
impresionantă odată cu deschiderea unei fabrici imense la periferia
Florenţei.
La începutul anilor '90, designerii s-au hotărât să reevalueze valorile familiei Gucci, şi anume artizanatul din piele.
Pentru a depasi criza, ei au redus numarul pieselor comercializate de
la 20.000 la 5.000, concentrându-se numai asupra celor mai bine vândute
produse. Au micşorat chiar şi numărul distribuitorilor, la acestă oră
existând numai 180 de magazine Gucci în întreaga lume.
În '93 Gucci a angajat un tânăr designer american - Tom Ford, iar
această mişcare urma să salveze brandul şi să-l aducă pe cele mai înalte
culmi ale succesului. Ironia sorţii este că Gucci era cât pe ce să-l
concedieze pe "binefăcător" la începutul carierei, deoarece îi considera
creaţiile "mult prea trendy".
Din 1994, când Ford a fost numit Creative Director, Gucci a început
să producă haine şi accesorii de lux ce emanau senzualitate, feminitate
şi stil, susţinute de campanii publicitare foarte îndrăzneţe şi
futuriste. În tot ceea ce a creat, Tom Ford a mizat pe sex, şi nu a
greşit deoarece noua alură a adus Casei de modă un succes fără
precedent.
Astăzi, Casa Gucci este mai mult decât un magazin, un brand sau o
casă de modă. Este un "trend setter" internaţional, plagiat de miliarde
de contrabandişti, şi vârful de lance al prezentărilor de modă.
Nici vedetele nu sunt insensibile la simbolul luxului. De la Grace
Kelly până la Christina Aguilera, staruri din toate domeniile au vrut
să-şi asocieze numele cu Gucci.